Doar Ponta va mari bugetul DNA !

COMUNICAT

În urma publicării, pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice, a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2015, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A) a constatat următoarele:

1.În anexele la proiectul de lege sus menţionat nu se regăseşte fila distinctă de buget pentru DNA, aşa cum prevede art. 4 alin 4 din OUG nr 43/2002 privind DNA, ci doar o filă centralizatoare pentru întregul Minister Public, fără a se identifica fondurile alocate DNA pe anul 2015.
2.Din analiza filei centralizatoare pentru întregul Minister Public se constată că valoarea bugetului este cu 31,94 % mai mică decât execuția bugetară pe 2014. În plus, între diminuările bugetare pe anul 2015 se regăsesc și o serie de cheltuieli absolut necesare bunei funcționări a Ministerului Public (inclusiv pentru expertize judiciare, carburanți, materiale și servicii cu caracter funcțional).
3.Subliniem că, luând în considerare fondurile minime necesare bunei funcționări a activității în anul 2015, conducerea D.N.A. a solicitat inițial un buget de aproximativ 25 de milioane euro (echivalent în lei), în comparație cu un buget de 20 milioane de euro aferent anului 2014. Solicitarea inițială, formulată în cursul lunii iulie 2014, a fost reiterată ministrului Justiției, respectiv ministrului delegat pentru Buget la data de 29.08.2014, respectiv 3.12.2014, solicitându-se ca, în plus, la întocmirea Legii bugetului de stat, să aibă în vedere, atât valorile cerute, cât și menținerea, în filă distinctă, a bugetului DNA, conform prevederilor legale în vigoare.
4.Aducem în atenția opiniei publice că, raportat la valoarea bugetului solicitat de D.N.A., de 25 milioane euro, instituția a indisponibilizat bunuri și bani în cadrul cauzelor penale instrumentate, de aproximativ 300 milioane euro în anul 2013, iar până la 30 noiembrie 2014, a indisponibilizat aproximativ 200 de milioane euro.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Ponta singur acasă

Decembrie 2014, Cotroceni. Afară ninge-plouă liniştit. Bunelu Traian îşi leagănă nepoţeii pe genunchi la gura sobei unde Victoraş visa să-şi atârne ciorăpeii şi Daciana motoceii. În timp ce hâtrul pensionar le deapănă Sofiei şi lui Răducu Aventurile Marinarului şi Păţaniile Arogantului, Prostănacului şi Miky Mouse, de crapă mâţele de râs, un chestor face stânga-mprejur, dar numai ca să mai aducă un whiskey. Peste drum, pe terasa unui hotel din Palm Beach, Florida, Klaus Iohannis repetă o replică a lui Arnold Schwarzenegger: „I ll be back!” şi exersează un smash a la Stan Smith. Amândouă îi ies aproximativ, ca „Deşteaptă-te române”, dar îi ies. Peste ţări şi mări, în Piaţa Victoriei, într-un palat întunecat, o sigură fereastră luminată împroaşcă o rază timidă de speranţă poporului român abandonat. Cineva acolo sus lucrează. Este Victoraş, Fetiţa cu chibrituri. Acasă oricum nu se mai poate duce, că acolo-i Daciana, mai intransigentă ca Mama lui Ştefan cel Mare.

Aceasta este patria, veşnic nerecunoscătoare! În timp ce preşedinţii României huzuresc, premierul stă băţ la cârmă pe vreme de crivăţ, conform ultimelor date meteo. Ponta singur munceşte, abandonat de ungurii disciplinaţi ca girueta, de baronii trecuţi la cele veşnice sau pripăşiţi prin puşcării, trădat de condiţiile meteo, de moldovenii de dincoace şi de dincolo de Prut, de deficit, şi cu FMI-ul la porţile Cetăţii de Scaun. Ar renunţa la guvernare precum ciungul la micoză, dar sacoşele pensionarilor devotaţi şi poşeta nevestei nu-i dau încotro. Nu poate fi uitată impertinenţa afişată de fostul premier Ponta, cel care în iernile haine de acum doi ani, de anul trecut şi de când ne ştim, ordona gomos pe vreme de „prime-time” generalilor săi fideli: „E iarnă! Domnul Dragnea, vorbiţi cu prefecţii şi preşedinţii consiliilor judeţene, răspund cu funcţia! Deszăpezim, da? Domnu Arafat, elicopterele sunt gata, nu? Domnul vicepremier Oprea, sunteţi pe poziţii deja, am înţeles? Petreasco, vezi la buget, să fie brici până ajung la Antene! Frate Antonescu, ai grijă de Constituţie în timpul ăsta. Fă Doina, trage barca la scară!”

Dar iarna aceasta nu este una ca oricare, e hâdă ca nici una alta. Victoraş va trebui să supravieţuiască până la primăvară învelit doar în mantaua sa subţirică de vreme bună, Călin Popescu Tăriceanu. Care nici el nu pare să mai duduie cum duduia.

Iar când o fi zăpada mai groasă şi mai groasă, Băsescu îşi va ambala snowmobilul.

CETEPULEA , CRUCISATORUL- DEONTOLOG AL PRESEI ROMANESTI SE DA LOVIT IN ARIPIOARA DE INGER

Cetepulea , constipatul intelectual cu pretentii de guru a tot ce misca in tara asta , raul ,ramul se da jignit in naturelul sau simtitor de faptul că la Guiță -tv s-a rulat toată ziua știrea că bravul  Cetepulea și alți bașbuzuci care ling muci au fost chemați să dea cu subsemnatul în legătură cu suspiciunile de evaziune fiscală de la Mediafax.Mai mult , niște curve de postaci au îndrăznit să îl acuze ( pe Cetepulea , măăăăă ? cristoșii și mnezeii mamei voastre de bagabonti ... ) că ar fi un bagabont scârța scârța pe hârtie și un mațe fripte care nu-și plătește foncierea și alte taxe .

Trec ușurel ca o adiere de zefir peste desele momente în care se simțea în drept și dator să se balege în capul tuturor, de la vlădică până la opincă, de la președinte de țară la șef de gară și, vorba lui Ienăchiță Văcărescu, cetii ce scrise cu măiastra-i peană iar apoi  șezum și plânsem de se scutura chemeașa pe mine de mila Cetepulii . Scrie sărmanul : „”Când îţi plăteşti datoriile la stat, Cetepeule? Cum mai îndrăzneşti să scrii, când tu eşti un asistat social, mănânci din banii pensionarilor, ai copiilor, ai bolnavilor? Insolventule! Dai în Ponta pentru că n-a vrut să cadă la pace cu Sârbu, să-i şteargă datoriile! Falimentar nenorocit, când te vedem la puşcărie?” Cam acesta este discursul proiectat în jeturi asupra subsemnatului de către televiziunile de ciomăgari ai guvernului Ponta, precum şi de plutoanele postacilor din aceeaşi făină care bântuie Internetul. La tv  jegosecuristă autointitulată România s-a dat o zi întreagă ”ştirea” că am fost chemat la poliţie, unde dau declaraţii în dosarul de evaziune fiscală al grupului Mediafax, asta în vreme ce zăceam acasă, în papuci, răcit, fără să am habar de aşa ceva.....”

Rușine, Guiță tv , rușine postaci aurolaci,  dați în Cetepulea , dați în mine, dați în fabrici și uzine ,dați cu capul într-un tren până sare de pe șine.....

PS Cei care vreți să suferiți în solidar pe persoana fiziCĂ Cu bravul Cetepulea ACCESAȚI LINKUL

 http://www.gandul.info/puterea-gandului/evazionistul-popescu-13714271

Deşertul care se aşterne la picioarele lui Klaus Iohannis

http://adevarul.ro/news/politica/desertulcare-asterne-picioarele-klaus-iohannis-1_54756fcfa0eb96501e17bda3/index.html

Deşertul care se aşterne la picioarele lui Klaus Iohannis

Recent încheiatele alegeri au pus punctul pe „i-ul” inexistent din dezastrul care îl aşteaptă pe Klaus Iohannis. Două partide decerebrate au ajuns să reprezinte un sistem bipartid cvasi-inexistent. O clasă politică destrămată structural şi compusă din aventurieri emoţionali şi auto-distructivi. Plus, o speranţă enormă pusă în persoana unui necunoscut, care are de ales între a deveni modernizatorul României sau preşedintele care a precedat haosul.Încă la putere, PSD-ul este un mort viu, lipsit de idei politice coerente şi de acţiuni bazate pe o minimă decenţă. Victimă a mai multor eşecuri interne, PSD-ul nu e capabil să se reformeze, pentru că este prizonierul unui eşec doctrinar, al unui eşec moral şi al unuia de cadre. PSD-ul e împărţit astăzi între cel puţin două tabere unite de un testament găunos, lăsat moştenire de cel care a fost şi este Ion Iliescu. În loc să îşi vadă de pensie şi să hrănească porumbeii din Piaţa Roşie, Ion Iliescu rămâne, în mod tragic, cel mai cerebral lider politic al unui partid haotic. Momentul lui Victor Ponta din 2009, când declara inocent că ceilalţi au furat mai bine, s-a repetat acum cu Liviu Dragnea, care a ieşit să ne spună că de data asta ceilalţi au manipulat mai mult. Speranţa că DNA-ul va reforma stânga şi că baza enormă din organizaţii va salva ce mai e de salvat nu lasă loc de optimism. Victor Ponta a fost pulverizat de o „epidemie” electorală, care se poate repeta oricând şi la adresa partidului. Pe partea dreaptă se construieşte un mamut cu pretenţii de partid prezidenţial. Neclar doctrinar (chiar dacă e membru PPE) şi fără o politică de cadre, noul PNL are în comun cu PSD-ul aceleaşi defecte de fundamentale: lipsa unei strategii organizaţionale coerente, care să pună înaintea liderilor, principii politice capabile să asigure supravieţuirea, în eventualitatea prăbuşirii conducătorilor conjuncturali. În mod paradoxal, cele două partide au nevoie unul de celălalt în binomul politic românesc, pentru a se reforma prin presiunea pe care o pun reciproc unul pe celălalt. Sau, se va ajunge la prăbuşirea ambelor partide, pentru a face loc unora noi. Acest lucru nu se va petrece însă fără convulsii sociale profunde. Scepticilor le recomand să privească cu mare atenţie epidemia anti-Ponta şi să chibzuiască dacă sentimentul profund de respingere a  lui Victor Ponta, la funcţia de preşedinte, s-a stins complet odată cu validarea lui Klaus Iohannis. Epidemia anti-Ponta Valul anti-Ponta s-a întins asemenea unei epidemii, care a pornit de la pacientul zero: raportarea publică la alegerile din străinătate. Comportamentul comunicaţional al Guvernului şi al candidatului Victor Ponta a fost unul clasic, de negare a evidenţei, dublată de speranţa futilă  în eficienţa practică a expresiei ”nu văd, nu există, trece de la sine”. În viitorul apropiat ar merita o analiză intensă şi mai profundă a răspândirii acestor reacţii publice, plecând chiar de la modelul şi curba de răspândire a unei epidemii reale pentru că orice mişcare de protest cu potenţial viral urmează aceste trasee. În cazurile de epidemii provenite din boli se poate estima cu o exactitate relativ crescută rata de răspândire, populaţia susceptibilă de a fi infectată, rapiditatea transmiterii şi pierderile de vieţi omeneşti. Procentul rezultat din relaţia între capacitatea de carantină şi rata infecţiilor este cel care determină dacă o simplă infecţie se transformă într-o epidemie sau nu. Dacă sociologii lui Victor Ponta s-ar fi ocupat şi de altceva în afară de electrocutarea ”pufoşilor”, care nu le împărtăşeau opiniile, poate ar fi putut face, pentru Victor Ponta, nişte corelaţii între numărul celor care vor dori să voteze în diaspora, capacitatea secţiilor de votare, penetrarea telefoniei mobile între cei care nu vor reuşi să voteze, capacitatea lor de a comunica cu rudele din ţară, demograficul familiilor acestora din România şi perioada necesară pentru mobilizare la vot anti-Ponta. Lipsa de profesionalism şi incapacitatea de a prevedea, ceea ce se transformase deja în evidenţă la primul tur, a dus la pierderea alegerilor pe cifre. Celor care vor să afle cu adevărat rezultatul epidemiei anti-Ponta le recomand o lectură din sociologul Barbu Mateescu, din care vor vedea că PSD a pierdut alegerile în zonele sărace, controlate de baroni şi, surpriză, de unde provin majoritatea celor care au plecat pentru a lucra în străinătate. O bună parte din numărul enorm de voturi suplimentare obţinute de Klaus Iohannis în turul doi provine din această epidemie. Capacitatea de a o defini matematic/sociologic rămâne de stabilit de către specialişti. Incapacitatea de a se adapta unui pericol uriaş, deşi miza era vitală, rămâne semnătura omului politic Victor Ponta şi a specialiştilor strânşi pe lângă el. Un precedent miraculos şi periculos în acelaşi timp Coagularea rapidă şi neaşteptată anti-Ponta este un cadou pentru Klaus Iohannis. Cadoul se poate transforma rapid într-o floare carnivoră capabilă să îşi devoreze destinatarul. Apelurile la raţiune şi răbdare, în ceea ce îl priveşte pe Klaus Iohannis, există şi sunt dovada moderaţiei pe care publicul o  poate avea. Dar de data asta, noul Preşedinte şi oamenii de lângă el sunt forţaţi să răspundă, să acţioneze şi să preîntâmpine. Strategia din campanie, de neimplicare şi de joc la offside cu Victor Ponta, nu mai funcţionează. Singur pe tabla de şah, nu mai ai cum să invoci jocul incorect al adversarului. Reţelele sociale, care s-au activat de unele singure pentru a-l duce la Cotroceni pe Klaus Iohannis, vor rămâne active. Vremea politicii clasice a trecut. Oricine câştigă pe un suport public enorm ştie că acesta este şi mlaştinos, pentru că nu vorbim de o strategie construită în timp, ci de acţiuni eterogene şi de oameni incontrolabili. Klaus Iohannis se poate trezi peste noapte lăsat din braţe de cei care l-au aclamat, doar pentru că nu era Victor Ponta. Cu ce rămânem? Un preşedinte captiv propriului mit. Klaus Iohannis nu are bucuria unui mandat liniştit. Pe Traian Băsescu îl fascina cartea de istorie şi a fost dispus să facă multe în încercările sale de a-şi marca trecerea prin fruntea ţării. Klaus Iohannis este deja în cartea de istorie, iar dacă nu va urma valul care îi cere să devină modernizatorul României, va avea parte de un eşec epic, demn şi el de o menţiune istorică. Un sistem bipartid la care am visat, dar fără partide reale care să umple matricea. Sunt semne firave că PSD şi PNL se vor ridica la înălţimea vremurilor. Explicaţia este una relativ simplă. Oamenii care conduc aceste partide nu au pus niciodata preţ pe structură în sine. Cele două partide, ca şi formaţiunile care le-au precedat, au fost mai mereu coji fragile ale unei structuri menite să propulseze carierele unor oameni politici. Nu avem oameni politici care să fie dispuşi să se sacrifice pentru partid, oricât de mult susţin asta în public. De aici şi miniştri dubioşi şi baroni capabili să propulseze oameni controlabili. Perspectiva unei mişcări de extremă. Un eşec al lui Klaus Iohannis lasă speranţa, care i s-a aşezat pe umeri, suspendată şi lipsită de posibilitatea unei descărcări democratice. E foarte posibil ca dezamăgirea acestui eşec să trimită electoratul către soluţii extreme. Dar apariţia unor mişcări extremiste nu se petrece peste noapte. E nevoie de radicalizare şi speranţe pierdute. Ce va face Klaus Iohannis în viitorul apropiat, cât a înţeles din ce i se cere şi cum va răspunde acestor cereri vor determina drumul politicii româneşti. Germenii extremismului există deja, să sperăm că nu se va găsi o motivaţie pentru a fi culeşi. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, Klaus Iohannis trebuie să fie capabil să traverseze deşertul politic pe care l-a primit moştenire de la Traian Băsescu, Victor Ponta, Crin Antonescu, Emil Boc, Adrian Năstase, Ion Iliescu şi mulţi alţii ca ei, inclusiv din PNL.

Citeste mai mult: adev.ro/nfmx2t

Citeste mai mult: adev.ro/nfmx2t

Ce JAVRE!/Cum ne-au MANIPULAT Ponta şi Vâlcov cu 0,9 impus de FMI

Ce JAVRE!/Cum ne-au MANIPULAT Ponta şi Vâlcov cu 0,9 impus de FMI

http://www.comisarul.ro/politic/ce-javre!/cum-ne-au-manipulat-ponta-si-valcov-cu-0_302969.html

Aşa cum era de aşteptat, şi cum confirmă toate sursele specializate şi credibile, bugetul pe 2015 este o fantasmagorie icnită din nişte minţi cretinoide. O construcţie din hârtie creponată care este vândută ca fiind făcută din oţel-beton. Lucru evident şi pentru oameni mai puţin iniţiaţi, darămite pentru negociatorii CE şi FMI. Care, susţinecapital.ro, au vrut să se asigure că în noul buget, cu toată dezlânarea lui, se fixează măcar un punct de reper recunoscut de toate părţile. Un deficit real. Care este de 1,4. Pentru că acel 0,9 care ne-a fost nouă clamat şi reclamat la televizor este o minciună. ESTE, DE FAPT, 1,4 AL GUVERNULUI DAR FĂRĂ MINCIUNI. Şi se va vedea mai jos de ce. 

Cum ne-au minţit şi manipulat? Simplu. După manual. Cu Vâlcov asumându-şi rolul lupului deghizat în miel. Care, culmea tupeului, iese la geam şi strigă că-l mănâncă lupul. Pe surse s-a dat la B1 că negocierile sunt în impas. Ştiindu-se că toţi vor sări să preia subiectul. Ca arşi. Pe ce s-au bazat? Pe factorul emoţional generat de declaraţiile apostrofatoare ale lui Traian Băsescu, de cu o seară înainte, la adresa reprezentanţilor FMI şi Comisiei Europene. Practic, nişte javre. Pentru că Ponta s-a mai şi dus la Antena3 şi şi-a dat ochii peste cap exact pe motivul că Băsescu îşi umileşte ţara în faţa pretenţiilor FMI. Că Ponta este o jigodie ordinară care şi-o vinde şi pe mă-sa ca să scape din încercuire, la un moment dat, s-a demonstrat. Nu realizăm însă de ce s-a băgat Vâlcov în rahatul ăsta. Care oricum era uşor de demontat. Chiar aşa de slugoi o fi? 

Realitatea? FMI și CE nu impun un deficit mai mic, ci vor să se asigure că nu va fi „cosmetizat” ca anul acesta

Iată ce spun cei de la capital.ro. 

Situația neînțelegerilor cu Comisia Europeană și FMI pe tema deficitului bugetar este prezentată de reprezentanții Guvernului distorsionat, cu adevăruri spuse doar pe jumătate și păstrând confuzia între metodologiile diferite după care se calculează deficitul.

Premierul Victor Ponta și ministrul delegat pentru buget, Darius Valcov, și-au manifestat public indignarea față de poziția inacceptabil de dură a FMI și Comisiei Europene (CE) în discuțiile pe marginea proiectului de buget pe 2015. Ei au arătat că României i se cere încadrarea într-un deficit mult mai mic decât cel de 1,4%, prevăzut în acordul de împrumut (0,9% este noul nivel vehiculat), în condițiile în care Guvernul speră de fapt să obțină acceptul pentru un nivel mai mare, ceea ce ar însemna o schimbare a regulilor în timpul jocului și îngenuncherea economiei României. Prezentarea unor astfel de pretenții, catalogate drept absurdă, a stârnit deja reacții de stupefacție în piață, o eventuală decizie a Guvernului de rupere a acordului începând să fie privită cu mai multă înțelegere în noile condiții. Realitatea este însă mult mai nuanțată.

Confuzia deficitelor

Neînțelegerile apărute la negocieri și felul neclar în care au fost prezentate de Guvern au legatură cu aceste metode diferite de calcul al deficitului. Comisia Europeană ține cont de deficitul calculat pe metodologia ESA (care include, la cheltuieli, toate angajamentele de plată asumate prin contracte, chiar dacă banii sunt plătiți efectiv la alt termen), în timp ce FMI calculează deficitul cash (ține cont doar de plățile realizate efectiv).

Teoretic, pentru un Guvern disciplinat fiscal, între cele două valori nu ar trebui să existe diferențe. În cazul României, însă, plățile realizate de la buget cu întârziere față de termenele din contracte au fost o practică frecventă. La contractele pentru investiții publice, de pildă, angajamentele de plată apar prevăzute de la început la cheltuieli și în deficit, chiar dacă plățile sunt prevăzute la un anumit termen, iar o eventuală amânare a lor nu ajută Guvernul să cosmetizeze deficitul proiectat. Pe raportare cash, în schimb, cheltuiala se trece doar când se face plata la termen, astfel încât amânarea plăților ajută la înfrumusețarea deficitului cash, rămânând ca arieratele să fie rezolvate la rectificări bugetare ulterioare.

Anul acesta, Guvernul s-a putut lăuda cu excedent bugetar la 10 luni doar pentru că a tăiat drastic investițiile publice și co-finanțarea proiectelor europene, o decizie cu impact negativ asupra creșterii economice, după cum a semnalat și Consiliul Fiscal. Astfel, față de un deficit (ESA și cash) planificat de 2,2% din PIB, sunt șanse ca anul să se încheie cu un minus de doar 1,5%, doar pentru că banii de investiții și co-finanțările au fost tăiate la rectificările bugetare, în timp ce cheltuielile sociale și cele salariale au crescut. Ca efect al deciziilor din 2014, povara co-finanțărilor a crescut mult pentru 2015, când ar fi nevoie de circa 15 miliarde de lei petru a atinge o țintă de absorbție de 80% și a nu pierde bani europeni. Adică triplu față de acest an,angajamente care ar trebui incluse în deficitul ESA, motiv pentru care Guvernul încearcă să obțină o depășire a deficitului agreat cu 0,4%-0,5% din PIB, adică de la 1,4% spre 2% din PIB. Alte cheltuieli suplimentare pe care Guvernul speră să le facă în afara deficitului de 1,4% din PIB sunt cele de apărare (anul acesta România s-a angajat să le creasca la 2% din PIB), aici existând spațiu mai mult de negociere.

FMI și Comisia Europeană încearcă să se asigure că o cosmetizare a deficitului după rețeta din 2014, doar prin tăieri de investiții publice, care înfrumusetează deficitul cash, dar afectează economia, nu se va repeta și în 2015. Ținta deficitului structural de 1% rămâne neschimbată, ea fiind prevăzută în Tratatul fiscal și nici FMI, nici Comisia Europeană nu au cerut schimbarea acesteia, iar România poate încheia anul fără probleme cu un deficit calculat pe metoda ESA de 1,4%, care corespunde deficitului structural de 1%. Solicitarea unui nivel sub 1% vizează strict necesitatea de a elimina diferențele dintre deficitul ESA și cel cash, observate în anii anteriori. Extrapolând probabil situația execuției pe 2014, finanțatorii internaționali încearcă să reducă riscul unor anomalii similare în construcția proiectului bugetului pe 2015.

Ce presupune asta? La cât de mare este gaura bugetară suplimentară anticipată în contextul deciziilor luate în anul electoral și al angajamentelor ca taxele nu vor crește, va fi nevoie, cu alte cuvinte, de tăieri de cheltuieli la toate capitolele, inclusiv sociale, de personal sau bunuri și servicii.

Cel mai mare risc: pierderea banilor europeni

Problema cu adevărat sensibilă este angajamenul față de Comisia Europeană, care este, de altfel, alături de FMI, și parte din acordul stand-by. Încălcarea acestuia înseamnă petru România pierderea așa-numitului „top-up” la fondurile europene: cât suntem în program de asistență cu CE nu trebuie să co-finanțăm din bani proprii decât 5% din valoarea proiectelor europene, dacă ieșim din acord trebuie să găsim bani în plus pentru a co-finanța 15%, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de la buget de miliarde de euro. De asemenea, amenzile pentru nerespectarea țintei de deficit structural stabilit la nivel european poate însemna amenzi de până la 0,1% din PIB.

Premierul Victor Ponta a anunțat că vrea să negocieze această țintă de 1% cu noua Comisie, la fel ca și alte guverne socialiste din UE care o consideră prea împovărâtoare, dar până acum nu a găsit înțelegere.

Comisia Europeană și-a exprimat deja îngrijorarea, la începutul lunii noiembrie, față de capacitatea României de a respecta angajamentele bugetare, în condițiile măsurilor luate de Guvern în anul electoral, avertizând că fără majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli deficitul ar putea urca la 2,8% din PIB. Ceea ce ar însemna o gaură suplimentară de acoperit de circa 15 miliarde de lei, cu mențiunea că nu au fost luate în calcul și efectele altor măsuri din preajma alegerilor, încă neprinse în legislație la data raportului CE, care ar ridica suma de acoperit la 20 miliarde.

Nota de plata pentru anul electoral

Guvernul a fost avertizat cu mult timp în urma ca va ajunge într-o situație dificilă cu bugetul pe 2015, chiar dacă în 2014 va reuși să se încadreze în ținte. Era cunoscut ca reducerea deficitului bugetar la 1,4% (necesară în condițiile semnării tratatului fiscal de către țara noastră) va presupune o micșorare a cheltuielilor cu 5 miliarde de lei. În ciuda acestui angajament, anul electoral a antrenat cheltuieli noi. Creșterea pensiilor cu 5% înseamnă alte 2,7 miliarde de lei, iar scăderea contribuțiilor sociale alte 5 sau 6 miliarde de lei. Alte tipuri de ajutoare și idemnizații anunțate înainte de alegeri vor mai scoate din buget un miliard de lei, majorarea cheltuielilor de apărare cu 0,3% din PIB – alte 2,5 miliarde de lei, iar creșterea co-finanțării fondurilor europene încă pe atât. În total 15-20 miliarde de lei, greu de acoperit fără o reducere drastică a mai multor cheltuieli, nu doar a celor de investiții.

Soluții precum înghețarea accizelor în lei, împotriva prevederilor legale care ar impune reducerea lor, prin calcularea la un curs mai avantajos pentru contribuabili, nu rezolvă problema, cel mult evita adâncirea găurii din buget cu prețul încălcării legii. Nici soluția plații în avans, luna aceasta, a sumelor pentru titluri executorii care urmau să fie achitate eșalonat anul viitor către bugetari nu salvează bugetul pe 2015. Este vorba doar de 2,3 miliarde de lei, insuficient pentru a reduce cheltuielile la nivelul corespunzător.

Muntele Templului Rusiei

http://www.meridianul.com/Opinii.htm

Peninsula Crimeea, anexată în martie de Rusia, este la fel de "sfântă" pentru ruşi cum este "MunteleTemplului pentru evrei sau musulmani", a afirmat, joi, 4 decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin, într-un discurs susţinut în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului rus. Peninsula Crimeea "are o enormă semnificaţie culturală, sfântă pentru Rusia, aşa cum are Muntele Templului din Ierusalim pentrumusulmani sau evrei", a declarat preşedintele rus. "În Crimeea, în fostul Chersonesos (viitorulSevastopol - n.r.), prinţul Vladimir a fost botezat, înainte de creştinarea Rusiei", a menţionat Vladimir Putin. "În acest loc se află originile spirituale ale unităţii ancestrale a naţiunii ruse şi statului centralizatrus", a adăugat el. "În acest loc, strămoşii noştri au înţeles că reprezintă un singur popor, o dată pentru totdeauna", a subliniat preşedintele rus.
Peninsula Crimeea, oferită Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954 - în perioada în care Rusia şi Ucraina făceau parte din Uniunea Sovietică - a fost anexată în martie de Moscova, după manifestaţiile prooccidentale de la Kiev care au dus la îndepărtarea de la putere a preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.
Criza din Ucraina nu a fost decât un pretext pentru a impune sancţiuni Rusiei, occidentalii vor de multă vreme să frâneze avansul Rusiei, a mai declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin. "Sancţiunile nu sunt decât o reacţie nervoasă a Statelor Unite şi aliaţilor lor", a apreciat Putin în cadrul unui discurs care prezintă bilanţul anului în faţa camerelor reunite ale Parlamentului. "Chiar şi fără aceasta(Crimeea, Ucraina), ei ar fi inventat altceva pentru a frâna posibilităţile de creştere ale Rusiei", adeclarat el. "Acest mod de a trata lucrurile nu datează de ieri", a adăugat Putin.
Cu toate acestea, preşedintele rus a declarat că nu are nicio intenţie de a "rupe" relaţiile cu europenii şiStatele Unite. El a criticat însă Statele Unite care "încearcă să influenţeze, în culise sau direct, relaţiilecu vecinii noştri". "Uneori, nu ştim cu cine să vorbim, cu guvernele sau direct cu protectorii sausponsorii lor americani", a ironizat preşedintele rus.
Preşedintele american, Barack Obama, a afirmat că nu crede într-o schimbare bruscă a poziţiei omologului său rus, Vladimir Putin, în legătură cu situaţia din Ucraina, subliniind că dificultăţile economice nu au avut încă un real impact politic în Rusia. "Continuăm să îi oferim o cale spre o soluţie diplomatică. Dificultatea este însă că, din punct de vedere politic, aceasta funcţionează pentru el doarpe plan intern, chiar dacă izolează complet Rusia la nivel internaţional", a declarat Obama.
"Dacă mă întrebaţi dacă sunt optimist în legătură cu posibilitatea ca Putin să îşi schimbe subit starea de spirit, menţionez că aşa ceva nu se va întâmpla înainte ca tot ce se petrece la nivel economic să aibă impact politic în interiorul Rusiei", a adăugat preşedintele american. "În special, acesta estemotivul pentru care continuăm să menţinem presiunea", a declarat el, subliniind că sancţiunileoccidentale au un "impact semnificativ" asupra economiei ruse.
Potrivit preşedintelui american, Putin "a fost luat prin suprindere de situaţia din Ucraina". "El a improvizat şi a adoptat o abordare naţionalistă îndreptată spre trecut, care îi înspăimântă pe vecinii săi şi face un rău enorm economiei" ruse, a adăugat Obama, menţionând că are o relaţie foarte "directă" cu omologul său de la Kremlin.
Rusia nu vrea să fie izolată de o nouă Cortină de Fier, ceea ce ar fi dezastruos pentru ţară , a asigurat preşedintele rus, Vladimir Putin, într-un interviu publicat de agenţia Tass. Întrebat dacă Rusia nu încearcă să ridice noi bariere faţă de Occident, preşedintele a răspuns: "Nu facem acest lucru. Şi nu îl vom face. Înţelegem care ar fi consecinţele dezastruoase ale unei noi Cortine de Fier pentru noi". "În alte ţări au fost perioade în care acestea au încercat să se izoleze de restul lunii şi plătesc un preţ foarte greu pentru aceasta", a amintit Putin.
Izolată pe scena internaţională din cauza unei dispute cu Occidentul pe fondul crizei ucrainene, Rusia,afectată de o serie de sancţiuni occidentale fără precedent, îşi vede economia în pragul recesiunii întimp ce moneda, rubla, a pierdut aproape trei sferturi din valoare în faţa euro de la începutul anului.
Cu toate acestea, preşedintele a asigurat că nu a fost afectat de primirea glacială care i-a fostrezervată de liderii occidentali la summitul G20 din Brisbane ( Australia . "Este total inutil pentru mine (să simpatizez cu alţi lideri ai G20) dacă ei neglijează interesele Rusiei", a subliniat el, adăugând că ţara sa "pur şi simplu nu are nevoie să intre în competiţie cu Occidentul" şi că trebuie "să îşi ducă la îndeplinire în mod paşnic obiectivele".
Până data viitoare… mai e puţin!

Klaus Iohannis – legături primejdioase

http://www.napocanews.ro/2014/12/klaus-iohannis-legaturi-primejdioase.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+napocanews%2FhIWc+%28NapocaNews%29

Un mare semn de întrebare mi-a ridicat felicitarea lui Vladimir Putin faţă de preşedintele ales Klaus Iohannis, lucru care nu l-a mai făcut faţă de alţi politicieni români până acum. Sigur că internauţii români încă excitaţi că l-au pus cu un like pe primarul Sibiului preşedinte al Facebook România nu s-au trezit din beţia electorală şi jubilează că avem un preşedinte sas şi luteran în fruntea ţării. Nici măcar dezvăluirile din anii 90, când Klaus Iohannis a fost implicat în traficul internaţional de copiii, că a făcut afaceri cu imobile ca inspector general adjunct şi a dat ca primar aproape toate clădirile din centrul Sibiului organizaţiei Forumul German, românii devenind ca în evul mediu extra muros, nu i-a trezit pe internauţii cu drept de vot la realitate. Chiar şi faptul că Klaus Iohannis nu-şi poate justifica cele şapte case deţinute obţinute dintr-un salariu modest de profesor/funcţionar, că campania sa electorală a fost una dintre cele mai scumpe din istoria alegerilor prezidenţiale: a cheltuit peste 200 milioane de euro, nu i-a trezit pe români din reveria victoriei unui om care nu are nimic sfânt şi curat în trecutul său politic, fiind un altoi politic clasic al clasei politice dâmboviţene.

Şi totuşi, lucrurile sunt mult mai grave în cazul lui Klaus Iohannis, decât alţi politicieni români care au furat dar nu au făcut trafic cu copii, el pe filiera germană este apropiat de cercurile suspecte din Germania şi…Rusia. Recenta dezvăluire a jurnalistului Victor Roncea ar fi trebuit să zguduie scena politică, faptul că Klaus Iohannis este un apropiat al cercurilor FSB din Republica Moldova şi pe timpul campaniei electorale prezidenţiale, când românii erau mânaţi şi manipulaţi în naivitatea, idealismul şi sinceritatea lor de către Facebook să voteze anti-corupţia, schimbarea şi democraţia, ei voteau de fapt un personaj controlat de către oameni apropiaţi ai serviciilor secrete ruse, care locuia în Bucureşti în apartamentul de pe B-dul (nomenclaturii) Primăverii nr. 33, proprietate al celebrului spion FSB deconspirat de către Republica Moldova şi exilat la Moscova, Renato Usatîi. Klaus Iohannis e foarte bun prieten cu afaceristul german controversat Michael Horst Schimdt, soţul Veronicăi, sora spionului FSB, nimeni altul decât preşedintele patidului Rodina, Renato Usatîi. Procuratura Republicii Moldova în acţiunea împotriva spionului FSB, înainte de alegerile parlamentare, a descoperit în conturile lui Usatîi o sumă mare de bani proveniţi de la Moscova, care s-au volatilizat spre Bucureşti, folosiţi posibil într-o altă campanie electorală? Omul de afaceri german Michael Horst Schmidt e un sas care a plecat în Germania în anii 70, cu aprobarea DIE, şi s-a întors în anii 90 în ţară, la Sibiu. Aici, şi cu sprijinul lui Klaus Iohannis devine director general BMW România. Iohannis îşi recompensează prietenul cu terenuri şi privilegii la Sibiu. Iohannis primeşte recompensă cadou să conducă cea mai scumpă maşină BMW. Michael Horst Schmidt se căsătoreşte cu Veronica, sora spionului FSB Usatîi, care îl cazează pe Iohannis în casa lor din Bucureşti şi o parte din banii ruseşti din Moldova ai partidului Rodina, conform procuraturii de la Chişinău, ar fi ajuns în campania elctorală a primarului Sibiului? În această chestiune DNA ar trebui să se autosesizeze, deşi mă îndoiesc că o va face pentru că această instituţie face doar jocul judiciar al marilor puteri pe scena politică internă. În acest context, vizita lui Klaus Iohannis la Chişinău în preziua alegerilor din Republica Moldova a făcut jocul forţelor anti-româneşti de la Chişinău şi implicit al Moscovei, favorizând partidul socialistului Igor Dodon. Cadoul lui Iohannis pentru Putin a fost declaraţia că doreşte două state româneşti independente în UE, nu unirea românilor într-un singur stat până în 2018. Sprijinul acordat de Klaus Iohannis pentru forţele anti-româneşti de la Chişinău înainte de alegerile de peste Prut, i-a adus felicitările entuziaste ale lui Vladimir Putin. Sunt tot mai sigur că primarul Sibiului a candidat la funcţia de preşedinte al României, pe lângă faptul de a scăpa de braţul justiţiei privind afacerile murdare făcute şi de procesul ANI, şi să facă jocul agenţilor de influenţă BND/FSB?